Recenzie la "Faţa tandră a infernului" pe filme-carti.ro

Sub ilustrații și cu imaginea de pe coperta de Paul Hitter, un expresiv artist româno-german, Cristina Cîrnicianu își lansează durele cicluri de poeme care compun Fața tandră a infernului: „Morții mei”, „Literoscop”, „Test de luciditate”, „Om și mai cum” (poeme în proză, cu o evidentă patină suprarealistă ce le dă coerență).
Este de fapt un volum-călătorie, o coborîre în imaginarul unui eu, similară în fond (lasă autoarea să se înțeleagă) cu o descindere în infern. A-l cunoaște pe celălalt este o acțiune infernală? Par să confirme acest lucru Baudelaire sau Dostoievski, portrete de Paul Hitter ce gardează un ciclu sau altul de poeme.
Dincolo de evidenta apetență morală (Cristina Cîrcianu are repere de acest fel, ce o diferențiază radical de tendința imanentă majoră a poeziei de azi), se deschide o lume alcătuită din sînge și spital, cu deschideri de transcendent, precum în orice infirmerie de la Arghezi încoace.
Poeta își semnează poemele cu cîte o metaforă din zona ambiguității, ca un pictor sau un regizor care se inserează în lumea sa; un exemplu este metafora vișinelor, a infinitei serii simbolice, de la flori de cireș, la fructele tari sau moi, în soare sau ploaie. Altădată asistăm la anamneza unei copilării rurale, în mijlocul naturii, elogiu al vegetalului, al vieții nediferențiate.
Următorul pas, extragerea din această lume, prin metafore ale eviscerării: în spital, sau într-o banală bucătărie; firește că amintirea devine o altă eviscerare, ce capătă o dimensiune specială cu „bătrânul feldmareșal”, piruete ale elefanților, invazii de melci, lanuri de lalele. Sau prin decorporalizări, trecerea dintr-o lume în alta, sub spectrul banalului, al simplei treziri într-o nouă zi, într-o nouă dimineață, în același alt apartament, în același alt așternut.
Cîștigătorul unui concurs pus sub semnul lui Mircea Ivănescu, la inițiativa poetului Adrian Suciu și a asociației sale, „Direcția 9”, volumul arată o voce autentică, cu deliruri promițătoare pentru direcția poeziei noastre; o primă confirmare: imagismul lui Paul Hitter, prim „comentator” al acestui volum.
autor: Dan Gulea

sursa:

Comentarii